Nr.7Aprilie 2012 Vicii şi delicii

Năravuri fine

Cine a spus că toate viciile sunt de rău augur? Fie că e vorba de o piesă de teatru sau un film, actrița Ana Ularu își dorește cu voluptate ca tot ce vede, aude, simte și citește să fie întru meseria pe care o trăiește din plin și în care crește zi de zi. Fără câteva năravuri fine, personajele Anei poate ar fi mai sărace, iar actoria mai puțin fermecătoare.

Apucăturile din arta românească

Sectantă, pornografă, eretică, desfrânată. Sunt doar câteva din calificativele care i-au fost atri­buite artei lui Dumitru Gorzo de pe la începutul anilor 2000 încoace. În tot acest timp, nu a încetat să pună sub semnul întrebării, al criticii acide și al chestionărilor riguroase tot ceea ce am fost învățați că înseamnă ființa națională colectivă și freudian individuală. Dialogul ce urmează punctează toate aceste momente de viciu asumat, conturând tot atâtea lepădări de Satană...

Fără superstiții și vorbe multe

Când lucrezi cu mari artiști, repetițiile nu se termină niciodată în teatru. O meserie fascinant de frumoasă, dar îngrozitor de tehnică, asta este munca scenografului Dragoş Buhagiar. Astfel stând lucrurile, nu prea mai e loc de superstiții sau vorbe multe. Nici veștile bune nu trebuie împrăștiate, căci atunci s-ar putea ca lucrurile nici să nu se mai întâmple, pentru că le-ai epuizat înainte.

Un ascultător pasionat

De 50 de ani muzica face parte din viața sa. Este dedicat presei vorbite: în curând sărbătorește 500 de ediții ale emisiunii Psihologul muzical, difuzată în fiecare vineri la Radio România Actualități. Vorbește fără ocolișuri despre viciile din lumea muzicală românească, dar și despre „hiturile” de peste hotare, printre puținele delicii din industria autohtonă.

Rafinamentele livrești ale perversității

Este autorul unui roman excepţional, livresc şi rafinat: Viaţa lui Kostas Venetis. Una dintre cele mai „vicioase” cărţi din întreaga literatură română. Personaje demonice şi groteşti, scene crude, sadism şi perversitate – un roman asemenea unui infern stilizat în care tot cobori. Pentru că, uneori, e bine să aflăm până unde se pot împinge limitele răului şi câtă plăcere poţi simţi săvârşindu-l.

Restaurări pătimașe

E „doctor” pentru casele bolnave. Scoate din piatră seacă frumosul și se declară o pătimașă pe șantier. Crede cu tărie că trebuie să zguduim mentalitățile din rădăcină pentru a schimba soarta patrimoniului construit. Și mai crede — o spune fără menajamente — că viciul orașului sunt oamenii.

Posedat de arta frumosului

Este un brand în materie de bijuterii de autor. Lucrările lui se vând de la colecționar la colecționar. Cere mult de la cei care privesc inelele și broșele sale, cere cunoaștere. A depășit stadiul de viciat și a rămas un posedat de idei. „M-am jucat până am descoperit că felul în care lucrezi generează esteticul. Atunci când funcțiunea primează, și designul e corect”.