[ X ]
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...
abonare newsletter | caută:
Aura Clara Marinescu publicat la: 1/05/2012
Moara de Hârtie. Manufactură la patru mâini

Moara de Hârtie. Manufactură la patru mâini

Dana şi Ion Georgescu şi-au transformat pasiunea pentru cărţi într-un atelier-muzeu de manufactură. Singurul din ţară.

Au adunat ustensile de tipar şi legătorie, gravuri rare, tipărituri vechi şi le-au dat o casă și un nume: Moara de Hârtie. De Aura Clara Marinescu

Atelierul-muzeu se află în Parcul Natural Comana, la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti. Îl recunoaşteţi sigur după roata de lemn de la intrare. Începem vizita cu un tur al morii. Echipamente nemţeşti, ceheşti sau româneşti au fost colecţionate din diverse locuri și salvate înainte de a deveni fier vechi. Un holendru de măcinare, un aparat de biguit, un probar de litere, o ghilotină şi mai multe prese — una dintre cele mai vechi din România, ştanţată cu anul 1929, se află aici. Cam tot ce-i trebuia unui zeţar găsiţi la Moara din Comana.

 

8.jpg„Tot ceea ce se află pe o latură a morii sunt echipamente recuperate de la tipografia «Universul»”, ne spun proprietarii. O masă mare, la care ar putea sta lejer patru persoane, este prevăzută cu un dispozitiv care face un singur lucru: pliază foile de hârtie.  Aşa era „tehnologia” pe vremuri. Tot pe-atunci, o corvoadă era și aranjarea literelor pentru tipar. „Literele erau aşezate în funcţie de frecvenţa folosirii, iar cele mai uzitate erau a, e, d, m, i, o şi r”. Acesta este doar unul dintre „micile secrete” ale unui tipograf. Casa cu literele de tipar ce conţine aproximativ 100 de piese (folosite astăzi la realizarea felicitărilor, semnelor de carte, a decoraţiunilor din hârtie manuală, atelierele care se țin aici) a fost adusă în muzeu de la Câmpulung Moldovenesc. Dana şi Ion au decorat pereții cu cărţi, gravuri color pe hârtie manuală şi obligaţiuni „Universul“ de la 1840.

 

Revenind la micuţa afacere a celor doi soți, s-ar putea crede că revitalizarea unei mori de hârtie este un act de rezistenţă împotriva vârtejului internautic în care trăim. „Dar nu e un tip de rezistenţă, e o alternativă. Noi ne promovăm cel mai bine pe internet. Altfel n-ar fi auzit nimeni de noi. Am fi fost doar doi oameni fericiţi la Comana”. Cum au găsit locul? După șase luni de plimbări prin jurul Capitalei, multe căi bătute și zile abătute, după o încercare de a se stabili în centrul oraşului.„Am pus, mental, compasul pe Piaţa Unirii şi am stabilit unde sunt 30 de kilometri în jurul Bucureştiului, ca să ne deplasăm uşor în fiecare zi, dar suficient de departe, astfel încât preţurile să nu fie exclusiviste. Am închiriat o hală industrială în Bucureşti, dar nu era locul nostru. Moara trebuia să aibă un loc al ei, nu foarte departe de oraş. Amândoi am ales Comana”, povesteşte Dana Georgescu.

 

16.jpgCei doi soţi au ajuns în situația pe care multe cupluri o ocolesc. Şi totul a început cu o negație. „Prin 2006 ne-am gândit să facem ceva împreună. Însă, văzând alte perechi, am constatat că nu e bine să amesteci afacerile cu viaţa personală“. Dar abia acum îşi dau seama cât de șubred e acest mit: „Noi am avut noroc, pentru că nu e o afacere neapărat. O gândim ca pe o afacere din punctul de vedere al eficienţei, însă nu ca să ne îmbogăţim. Suntem implicaţi atât de mult, încât nu facem diferenţa între muncă şi viaţa personală. Nu ne încurcă”. Atribuţiile fiecăruia s-au repartizat de la sine. Ghidajul îl face Ion. La fel şi demonstraţiile la tipar, culegătorie şi partea tehnică. Dana se ocupă de promovare. Totuși, viața familiei s-a schimbat cu totul. Dacă înainte Ion vedea apusul şi răsăritul la birou, aşa cum îl „acuză” Dana, acum este mult mai calm, mai echilibrat. Dacă înainte Dana prefera să colinde magazinele după haine, acum face cumpărături când e nevoie. Dacă înainte preferau concediile în străinătate, acum, când vine vorba de vacanţă, Comana este prima alegere. „Ne con­centrăm amândoi pe esenţial. Ne luăm energia din lucrurile mărunte, făcute cu drag. Plantăm copaci sau facem plimbări lungi prin pădurea de aici. Fetiţa noastră, Elena, nu ar mai pleca de la Moară”.

 

De altfel, „Moara de Hârtie place pentru că aici oamenii se pot deconecta şi pentru că aici lucrăm mai puţin cu capul şi mai mult cu mâinile. Te poţi lăsa în voia jocului.  Aş spune că e un loc de joacă pentru adulţi”. Povestea acestei familii care a fugit de lumea dezlănțuită nu se opreşte aici. Ea continuă acolo unde Gellu Naum îşi scria, în linişte, poe­ziile şi unde ghimpele şi bujorii sunt protejaţi de lege. 

 

Moara de Hârtie

Funieru 279, Comana, jud Giurgiu
0246.283.399, 0743.266.262