Un exerciţiu liber: "Trust me if U can"

Regizoarea Iris Spiridon încearcă să prelungească, să desfiinţeze, apoi să reimpună graniţa teatru-realitate, iar jocul este periculos.

Uneori, în loc să ajute actorii, îi deserveşte, pentru că îi lasă mult prea liberi, iar prea multă li­bertate pare să încurce în cazul de faţă. Chiar dacă Radu Iacoban este foarte sigur pe el, Ana Ularu stăpâneşte lucid aceste treceri şi Istvan Teglas are câteva momente comice reuşite, sentimentul este acela că improvizaţia nu se încheagă şi că spectacolul avea nevoie de o structură mai clară.

Se insistă pe aceeaşi întrebare: „Sunt eu, sau sunt un personaj?”. Nu un răspuns ne interesează, pentru că oricare ar fi acela, noi, publicul, ştim că e luni seară, suntem la Green şi ei sunt nişte actori care propun un joc. La început sunt trei personaje care îşi spun povestea într-o emisiune TV, apoi sunt actorii care ne explică ceva de genul... că ei nu sunt acele personaje... apoi devin alte personaje, care împrumută foarte mult din personalitatea actorilor... şi tot aşa.

Bănuiesc că spectacolul, fiind atât de interactiv, se construieşte de fiecare dată altfel, şi, poate, nu am prins cea mai bună seară şi cel mai deschis public la acest gen de provocare.

Însă, un lucru e evident, nu s-ar fi supărat nimeni dacă, unde scrie după o idee de Neil LaBute, i-ar fi adăugat şi pe Pirandello şi Brecht (cel puţin). O pălărie prea mare, o întrebare prea grea, totuşi, pentru o improvizaţie atât de simplă.

Trust me if U can

Teatrul Luni de la Green Hours

Calea Victoriei, 120, teatru@greenhours.ro

0788.452.485